Postări

Ţaţă masculină sau feminină? Nu s-a inventat antiveninul!

Imagine
Auzim deseori că orice fel de publicitate este bună, inclusiv cea negativă. Raportând însă totul, la urbea noastră dragă, singurul lucru valid percepţiei noastre este cotidianul cu specificul său limitat de colţul străzii şi puştanii cu maniere de ţată, şmecheri ce se dau mahări cu 20 de lei în buzunar şi stimabile a căror conversaţie se reduce la gablonţuri şi bârfă locală. PR-uri desăvârşite, ce lucrează pro bono, de la vecina Geta la colegu' Gigi, pe care-l cunoşti din şcoala primară, care ar face geloşi până şi cei cu un profit pe măsura talentului... Doamne fereşte, nu zic că eu n-am purtat discuţii elevate asupra altor persoane (eufemism pentru bârfă) în grupul meu, dar avem pretenţia să mai purtăm şi dialoguri inteligente pentru a ne delecta gândirea. Zilele trecute, eram cu două prietene în oraş, prinse în discuţia ce o purtăm, suntem deranjate de hohotele măgăreşti a unor băştinaşi ce dădeau semne de deficienţe mentale şi care erau tare interesaţi de co

Condoleanţe Andrei

Imagine
O provocăm zilnic, o sfidăm, îi râdem in faţă, o urâm, o rugăm, îi cerem clemenţă, o prelungire, iar în prezenţa ei apreciem esenţa vieţii... O îmbrăţişăm în speranţa că o dată instalată vom dobândi ceea ce nu am reuşit pe pământ să găsim: pacea veşnică şi nemurirea. Mai grea decât moartea e însăşi viaţa trăită după pierderea fiinţei dragi… şi totuşi e momentul când îţi accepţi menirea şi adopţi cunoaşterea stoică sau te laşi purtat de cea empirică. Te afunzi în epicurism, trăieşti intens în onoarea fiinţei ce i-a fost refuzată trăirea, eşti mai îngăduitor şi mai atent cu cei din jur, ştiind că de indulgenţă a fost privat cât a trăit. Ai mai mult timp să iubeşti, să-ţi doreşti, să apreciezi, să dobândeşti, sperând că vei trăi veşnic şi trăind ca şi cum ai muri mâine... Totul în memoria a cea ce a reprezentat pentru tine fiinţa ce de mâine te va mai însoţi doar cu sufletul. Nu vorbesc gratuit. Îmi aduc aminte de parcă era ieri, clipa fatibică, în care cu lacrimi în ochi şi încă inconşt

Supravieţuitorii

Imagine
Da... noi suntem, generaţia lui Ceaşcă, prinşi undeva între perioada decreţeilor şi revoluţie; da, noi suntem cei ce ne refuzăm identităţile, ascunse undeva printre zâmbetele largi şi dezinvolte, pe baza cărora ne construim cosmopolit identitatea, subminând-o discret pe cea de supravieţuitori. Suntem generaţia ce a prins limonadă la sticlă, cozile infernale de la singura alimentară din oraş, care a gustat din îngheţata de casă a domnului Bejan în perioada când nici nu se inventase cuvântul E-uri, când savuram cu drag o prăjitură făcută din lactate şi nu pe bază de soia, pe vremea când aveam o cofetărie şi o patiserie decentă... Suntem puşti cu BMX-uri lipite de mână, fără frâne şi cu tupeu când e vorba să ne manifestăm spiritul ludic... Suntem cei care au ignorat cotierele şi au trecut peste contuzii şi căzăturii fără prea multe smiorcăieli, ştiind că acestea vor atrage după ele o prea plictisitoare după amiază în spatele geamurilor. A cărei zi de şcoala începea cu în

Sărbători fericite!

Imagine
Această poezie ne îndeamnă să înțelegem adevărata semnificație a sărbătorii Pascale! Ouăle de Paşti Astăzi în sufragerie, Dormitau pe-o farfurie, Necăjite şi mânjite, Zece ouă înroşite. Un ou alb abia ouat Cu mirare le-antrebat : "- Ce vă este fraţioare, Ce vă doare? Nu vă ninge, Nu vă plouă, Staţi gătite-n haină nouă Parcă, Dumnezeu mă ierte, N-aţi fi ouă !" "- Suntem fierte!" Zise-un ou rotund şi frez Lângă pasca cu orez. Şi schimbându-şi brusc alura, Toate-au început cu gura: "- Pân' la urmă tot nu scap" "- Ne găteşte de parada" "- Ne ciocneşte cap în cap Şi ne zvârle coaja-n stradă !" "- Ce ruşine! Ce dezastru! Preferam să fiu omleta." "- Eu, de m-ar fi dat la cloşcă, Aş fi scos un pui albastru" "- Şi eu unul violet." "- Eu mai bine-ar fi să tac. Aşa galben sunt, că-mi vine Să-mi închipui că pe mine M-a ouat un cozonac!&q

Modelul meu cu suflet de aur

Imagine
Am rămas stupefiată zilele trecute, când în timp ce aşteptam un maxi să vin acasă, am surprins, fără nici o intenţie, discuţia din parcare, a două onorabile domnişoare, din care reieşea că au ca model în viaţă, pe Mihaela Rădulescu, respectiv, Monica Columbeanu. M-a năucit însă complet şi iremediabil când învingătoare a ieşit "Moni", nu mă pot încă decide dacă din cauza domnişoarei care emana atâta deferenţă pentru "idolul" său, care o eclipsa pe cealaltă prin debitul verbal specific unei caţe, sau datorită lipsei de argumente a mai puţin experimentatei colege. În final Monica Columbeanu ieşea învingătoare pentru perspicacitatea de care a dat dovadă în a pune mâna pe Iri, cea mai rapidă ascensiune a unui vlăstar moldovean obscur, setea de vedetism ce nu i-a fost potolită nici de apariţia pruncului la care se adaugă mediatizarea intensă în ciuda carenţei oricărei abilitaţi care s-o definească ca model. Trist dar adevărat, se întâmplă în România, în Iaşi, în Târgu Fru

Super tânăr?

Imagine
Aţi auzit de termenul ONG? Poate că da, poate că nu, dar eu tot o să vă spun ce înseamnă! ONG e un acronim după „Organizaţie Non-Guvernamentală”. Sună pompos, dar nu e nimic complicat. ONG-ul funcţionează ca o firmă, numai că e non-profit şi activităţile pe care le întreprinde sunt în folosul comunităţii sau a grupului ţintă căruia i se adresează. În Târgu Frumos nu au existat ONG-uri active... Şi când spun asta, mă refer la proiecte implementate, cu vizibilitate în comunitate, nu doar pe hârtii. Spun că nu au existat, deoarece consider că acum Asociaţia SUPER TINERI din Târgu Frumos se manifestă! O demonstrează proiectele derulate încă din vară, când asociaţia nici nu era constituită juridic. Acum, da.... avem şi acte! Nu că ar fi capital să ai acte, dar ajută într-un fel sau altul.   Asociaţia SUPER TINERI (ASIRYS) – SUPER e pentru că atunci când ni se întâmplă ceva bun, spunem că e super! Tineri pentru că ne adresăm tinerilor şi vrem în asociaţie şi în comunitate nişte ti

„Uau... chiar s-a terminat?”

Imagine
După un aşa weekend mă uit în urmă şi-mi spun: „Uau... chiar s-a terminat?”. Au fost 3 zile cu bune şi rele. Important e că am învăţat enorm. Prima zi, dedicată dansului, a fost cea mai de succes seară. Păcat că am reuşit să strângem numai 700 lei, deşi sala era full. Au intrat foarte mulţi pe geam sau „buluc” făcându-se că uită să plătească. E şi greşeala noastră că nu am pus un „terminator” la uşă, dar data viitoare o să ştim ce-i de făcut. Le mulţumesc celor care şi-au cumpărat bilet, contribuţia voastră va ajuta comunitatea să ducă o viaţă mai activă! Seara sporturilor a fost foarte frumoasă, dar cu public puţin. Asta demonstrează că sportul nu e încă o „modă” şi mai avem de lucrat la acest capitol. Muzica a atras mai mult tineret, s-a cîntat live şi din punct de vedere organizatoric, s-a observat experienţa acumulată în zilele anterioare. A fost un eveniment care pe lângă scopul de a pune talentul tinerilor în valoare şi a strânge fonduri pentru un teren de sport, m-a ajut