Cum ar fi fost să te fi născut ţigan?...

În ultima vreme, mulţi îmi reproşează că lucrez cu ţiganii, că fac voluntariat pentru ei, că îmi irosesc talentul şi viaţa pentru nişte "hoţi", unora le vine chiar să vomite (a se vedea cometariul 12) ... Asta e realitatea şi aş fi ipocrită să nu v-o dezvălui.

Însă refuz să mă dau bătută! Pentru că ştiu că toţi oamenii sunt egali şi unici. Fiecare om e înzestrat cu un talent şi dacă i-l pui în valoare vei crea un erou. Iar în cele 2 săptămâni de când lucrez cu rromi, lipoveni şi români, în echipe mixte, mi s-a întărit această credinţă.

Dacă m-aş fi născut ţigancă unde aş fi fost acum? Poate că aş fi renunţat devreme la şcoală, pentru că familia m-ar fi pus să stau cu fratele mai mic sau pur şi simplu, pentru că mama şi tata au fost educaţi că şcoala nu e importantă, nu m-ar fi lăsat să învăţ. Şi dacă totuşi aş fi mers la şcoală, gândiţi-vă cum s-ar fi purtat colegii, profesorii... ar fi trebuit să am un caracter hiper-puternic să pot suferi la 7-8 ani jigniri din partea tuturor şi discriminări care încep cu "pleacă ţiganco la tine în şatră"!

Înţelegeţi... din cauza discriminării creăm monştri. Cum poate un copil de rrom care merge la şcoală, iar colegii se feresc de el, profii îi pun din start eticheta de "incapabil", care acasă poate nu are ce mânca,... să se transforme în erou naţional? Cum poate un om care de mic e chinuit, care nu beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi copiii românilor, să aibă încredere în el şi să devină o persoană respectată de toată lumea? Şi ce e mai trist, e că tot timpul se va găsi câte unul care oricât de bun şi capabil ar fi un rrom, îl va privi cu suspiciune şi îi va spune "hoţ". Deşi numărul infracţiunilor de furt săvârşite de români în ţară şi în afară, e de 10000 de ori mai mare.

În unele comentarii de când am dat startul la proiect, mi se reproşează că "au ajuns ţiganii să aibă mai multe drepturi ca noi", "că au locuri libere la facultate", etc. Să vă spun realitatea? Ne-am obişnuit ca rromii să trăiască fără drepturi, să stea în şatrele lor, să nu plătească, dar nici să primească, să fie izolaţi de şcoală, de tot... Iar acum când se lansează nişte fonduri pentru a-i ajuta, care nu depăşesc 2-3 milioane de euro (în condiţiile în care românii pot beneficia de miliarde de euro)... gata!... au mai multe drepturi.

Cum România trebuie să se "alinieze" cu Franţa, aşa rromii trebuie "să se alinieze" la nivel de educaţie şi stil de viaţă cu românii sau francezii. De asta sunt fonduri prioritar destinate rromilor. Pentru că lor le e mai greu să se adapteze, căci toată lumea îi discriminează. Fiecare facultate oferă 2 locuri la buget pentru rromi, care de multe ori nu se ocupă. Românii au şi 600 la unele facultăţi. Raportul e egal, e egalitate de drepturi şi şanse, dar mulţi dintre noi nu suntem obişnuiţi cu aceste idei.

E nespălat, învaţă-l să se spele; e speriat, ajută-l să câştige încredere în el; este certat pe nedrept, apără-l... ţi-e greu pentru că îţi spui că e ţigan şi nu merită. Tu de ce ai merita? Dar mai bine gândeşte-te ca mine, cum ar fi fost să te fi născut ţigan?...

Cunosc cel puţin 4 tineri rromi, care au supravieţuit tuturor piedicilor, care merg la facultate, care au talent, sunt ambiţioşi, cu un bun simţ rar întâlnit... şi care sunt acum în Târgu Frumos, mesageri împotriva discriminării! Sunt Gipsy Eye... şi sunt sigură că avându-i în echipă vom câştiga multe lupte împotriva discriminării.


by Mihaela Diana Podariu
Preşedinte Asociaţia Super Tineri -ASIRYS-

Comentarii

Patrick a spus…
" Dacă, prin absurd, începând de azi toţi ţiganii analfabeţi ar merge la şcoală, abia peste vreo două decenii am începe să vedem primele rezultate. Iar acelea ar fi doar primele generaţii – mai mult ca sigur că ar fi nevoie de vreo două, trei, ca familia respectivă să aibă un nivel de educaţie egal cu al nostru, al “celorlalţi”.

Ce vreau să spun e că înjurătura de mamă mi se pare facilă şi complet inutilă în cazul rromilor. Da, sunt diferiţi. Da, rata infracţionalităţii e ridicată în rândurile lor. Da, le plac manelele, nunţile între blocuri şi înmormântările cu fanfară, se dau în vânt după dinţi de aur şi după fuste colorate.

Şi da, nu se va schimba nimic semnificativ anul acesta şi nici anul viitor.

Dar dacă înţelegem ce vrem şi acceptăm obiectivul de a-i ajuta să iasă din izolarea asta, poate vom începe să facem nişte paşi măsurabili în vreo 10 ani.

Nu uitaţi: în urmă cu 50 de ani, negrilor încă le era interzis să meargă la aceleaşi şcoli cu albii, prin unele state din sudul Statelor Unite. Din acest punct de vedere, noi stăm mai bine ca americanii – doar că suntem cu jumătate de secol în urmă."

http://www.petreanu.ro/2009/10/lungul-drum-spre-normalitate/

Postări populare de pe acest blog

Cum se formulează un obiectiv SMART?

Tîrgu Frumos - cele mai importante obiective turistice

Turism în Paşcani