Experienţa în Verbania
De la plecare m-am aşteptat ca această experienţă să fie ceva plăcut, însă niciodată nu m-am gândit că va fi atât de frumos, de atât de emoţionant.
Am mers pe drum în jur de 27 de ore, în intervalul cărora am întâmpinat şi căldura soarelui de iulie, ploaia şi frigul nopţii pentru care noi nu eram echipaţi. Pe lângă acestea, am avut ocazia să vedem peisaje şi lucruri noi, care ne-au lăsat plăcut impresionaţi pe toţi dintre noi.
Odată ajunşi în Verbania, ajunşi la hostel, am fost primiţi acolo de Giulia, Paulo şi Pascual. Toţi trei, nişte persoane deosebite, la fel ca şi restul grupului.
Ajunşi şi instalaţi la hostel, ne-am pregătit să mergem la magazin pentru unele cumpărături alături şi de câţiva voluntari din partea Spaniei. Ajunşi acolo ne-am întâlnit cu grupul francez. Împreună cu ei am hotărât să mergem într-o plimbare pe malul lacului Maggiore. Între timp, când noi făceam poze, încercam să ne cunoaştem şi-a mai făcut apariţia o parte din grupul Turciei.
După câteva minute bune, petrecute la lac, ne-am îndreptat spre hostel, unde am fost aşteptaţi cu o masă festivă, unde am avut ocazia de a savura din plin specialităţi italieneşti şi unde am început să ne cunoaştem între noi şi să dezvoltăm primele relaţii de prietenie.
A doua zi ne-am trezit pentru micul dejun, care se servea zilnic la hostel după care ne-am îndreptat noi, grupul din România împreună cu cel din Spania şi Turcia la un popas dinainte stabilit pentru a fi duşi la locul unde aveam să ne aflăm şi pe parcursul zilelor următoare, la Kantiere. Ajunşi acolo, grupul din Franţa ne aştepta în afara corturilor, căci ei au ales să stea la corturi, fiind în număr mai mare.
După prima şedinţă în care Matteo, persoana care a făcut posibilă această întâlnire, care ne-a adunat pe toţi într-o încăpere unde ne-a prezentat programul celor 10 zile ce aveau să urmeze. Am fost împărţiţi în două grupe: una cu muzicieni, iar cealaltă cu artişti. Eu am făcut parte din a doua grupă care era reprezentată de aşa numiţii artişti care trebuiau să desezene, să ameste, să facă tot ce-i trece prin cap unui tânăr, să folosească orice material ce-i stătea la dispoziţie pentru a inventa ceva unic, ceva reprezentativ apei. La prânz am luat împreună masa după care a mai urmat o sesiune de desen, distracţie şi multe conversaţii, iar apoi a urmat ca în fiecare seară o petrecere.
Astfel au urmat şi restul zileleor; cu câte 3 mese pe zi, cu specialităţi italieneşti până în ultimele seri, când fiecare ţară trebuia să pregătească câte ceva reprezentativ. Seara României a fost organizată împreună cu grupul din Turcia. Noi am pregătit ciorba rădăuţeană şi i-am servit pe toţi cu câte un pahar de palincă. Turcii, şi ei şi-au pregătit specialităţi tradiţionale care au condus, împreună cu preparatele româneşti, la o seară gustoasă şi plină de veselie. Seara ne-am întors în Kantiere pentru a petrece în stil românesc şi turcesc, unde am reuşit din nou să îi facem pe toţi să ne fie alături la prezentarea ţării, la obiceiurile şi tradiţiile româneşti cât şi turceşti.
În ultima seară am fost la un concert susţinut de grupul francez, unde am avut parte de muzică bună, grătar şi o porţie bună de dans şi veselie. Spre dimineaţă am început fiecare să ne luăm rămas bun, fiecare îşi exprima sentimentele trăite în ultimele 10 zile alături de multe îmbrăţişări şi multe lacrimi de adio. Dimineaţa, când ne-am pregătit să plecăm, trişti că trebuie să părăsim acel oraş frumos şi plin de amintiri, Verbania.
Şi după cum ziceam, stăteam de la ora 12 până la ora 14 să aşteptăm transportul care să ne aducă acasă, până când ne-am dat seama că am fost traşi pe sfoară şi că va mai trebui să mai petrecem o perioadă pe acolo. La început am fost foarte agitaţi, însă într-un târziu toate s-au rezolvat. Am hotărât să mai stăm încă 3 zile, am găsit o altă firmă de transport care ne-a adus în siguranţă acasă. În ultimele zile am profitat de timpul liber în care am reuşit să dormim din plin, astfel recuperând nopţile pierdute pe la petreceri, am profitat pentru câteva ore să mergem la plajă şi facem baie în lac, am mâncat pizza şi am vizitat Verbania după bunul plac.
Această experienţă a fost foarte plăcută şi acum când mă uit la poze îmi amintesc cu drag de toate clipele petrecute în compania noilor mei prieteni cu care şi acum continui să vorbesc pe messenger, facebook şi ne amintim de tot ce a fost şi a însemnat oraşul Verbania, ce a însemnat pentru noi Music Drops 4 Europe.
by Loredana Pricop
Post a Comment