Folcloristica - misiune (im)posibilă!
Faceţi o listă cu 5 lucruri pe care nu le ştiaţi înainte despre tradiţiile populare, dar pe care le-aţi aflat de la meşteri:
- Iile sunt făcute pe bucăţi. Se face mâneca, poalele şi cămaşa.Se face ajurul şi găurelele şi apoi se lucrează modelul în partea inferioară, apoi în partea superioară.
- Vârtelniţa este un instrument de făcut şi vopsit gheme.
- Fiecare simbol are o semnificaţie aparte. De exemplu: rombul simbolizează feminitatea şi fertilitatea, peştele simbolizează monştrii marini etc.
- Din pănuşi se pot crea păpuşi.
- Pentru realizarea unei îi este nevoie de două săptămâni.
Reţeta moldovenească
COZONAC MOLDOVENESC:
Se face „plamădețul” amestecând drojdia cu puţin zahăr, se freacă bine, apoi se adăugă puţin lapte călduţ şi faina. Amestecul se lasă la căldură.
După ce creşte aluatul, se formează cozonacii şi sunt aşezaţi în tavă până la jumătate. Se ung cu un amestec format din lapte, gălbenuş de ou şi zahăr, se presara cu mac şi se băgă la cuptor timp de 40 de minute.
Preparate moldoveneşti
Tochitură moldovenească
Conţine brânză de oaie, carne de porc, mămăligă şi ou
Colţunaşi fierţi cu brânză
Papanaşi
Borş cu cartofi
Mucenici moldoveneşti
Realizaţi un scurt reportaj despre cea mai frumoasă tradiţie din regiune, implicând meşteri.
“Bătaia de la Ruginoasa”
Bătaia de la Ruginoasa datează de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, când pe timp de război sau răscoale, în lipsă de arnament, oamenii foloseau bâte. Tradiţia se păstrează şi astăzi, după 200 de ani. Pe 31 decembrie, în ajunul anului nou, sătenii care locuiesc în deal, “delenii” şi oamenii din vale, “vălenii”, se întâlnesc în central satului, unde are loc lupta. Aceştia îşi pregătesc costumaţia, o mască “fioroasă”, ce ajunge să cântărească şi 7-10 kg.
Descoperiţi povestea celor mai frumoase/interesante obiecte.
Pentru a crea vase de lut este nevoie de “Roata olarului”. După ce materialul ajunge la forma dorită se lăsă o zi, iar apoi se decorează cu diferite ornamente, se lăsă o săptămână la uscat şi apoi se arde.
Clopoţeii de vânt se pun la geam şi alungă spiritele rele. Conform unei legende, un bătrân era cuprins de bucurie atunci când auzea sunetul clopoţeilor. Un tânăr, văzând acest lucru, îi fură clopoţeii şi îi aşează la poarta lui şi aşteaptă ca miracolul să se întâmple. Realizând că nu se întâmplă nimic, băiatul se enervează şi merge la meşter. Îl întreabă de ce la el nu simte nimic la auzul clinchetul clopoţeilor, de ce nu are aceeaşi bucurie pe chip. Bătrânul a întrebat unde a aşezat clopoţeii. Elevul a răspuns: “la poarta casei mele, meştere!”Bătrânul, cu o sclipire în ochi şi glasul blând spune: “Trebuiau aşezaţi la poarta sufletului.”
Ligurile de lemn sunt făcute cu anumite modele care nu sunt alese la întâmplare, acestea au diferite semnificaţii străvechi. De exemplu, peştele semnifică monştrii marini, cele trei roţi simbolizează naşterea, viaţa şi drumul către Dumnezeu.
Pe fiecare ie sunt simboluri care aduc noroc purtătorului. Un exemplu este rombul care simbolizează fertilitatea şi feminitatea.
Olăritul este un meşteşug moștenit din adâncurile timpurilor, de la îndepărtaţii noştri strămoşi.
Meșteșugul olăritului avea în primul rând un rol practic, dar ceramica este folosită în scop decorativ, în construcţii sau pentru anumite ritualuri. Din trecut şi până azi, poporănii sparg vase de lut la nunţi şi înmormântări, crezând că astfel „sparg” ghinionul şi aduc noroc, ducând tradiţia mai departe.
Etape şi metode
Până la modelare şi decorare, lutul trebuie curăţat, dospit şi frământat.
Roata olarului deţine un rol deosebit în procesul de modelare: bulgării de lut se pun pe roată. Meşterul îi dă forma printr-o asanare uşoară a bucății de argila prin învârtirea rapidă a roţii.
După modelare, vasele se pun la uscare pentru câteva zile, apoi se decorează. Sunt două tehnici de ornare: una plată, cu smalţ, ce necesită o a doua ardere şi una în relief, atât prin încrustrare a lutului, cât şi prin aplicare de franjuri sau mărgele din acelaşi material.
După ornare vasele se dau la cuptor pentru 40 de minute.
Consultaţi meşterii şi aflaţi 5 modalităţi/aspecte prin care îi puteţi determina pe tineri să fie atraşi de folclor:
- “Încercăm să facem haine cu modele tradiţionale cât mai uşoare, de care tinerii să fie cât mai atraşi. După cum aţi văzut în ultimul timp se poartă aceste ii. “- “E greu, pentru tineri e mult mai uşor să aleagă calculatorul. Ar trebui ca noi să transmitem din generaţie în generaţie datinile şi obiceiurile, păstrând astfel vie tradiţia românească originală.”
- “Consider că o metodă bună este chiar organizarea târgurilor de meșteșuguri, datini şi tradiţii, precum acesta. Târguri care au menirea de a atrage tinerii prin prezentarea datinilor, obiceiurilor, a dansurilor specifice, a portului popular şi a meşteşugurilor. Un bun exemplu, sunteţi chiar voi, care aţi fost extrem de entuziasmaţi şi încântaţi, doriţi să vă informaţi şi aveţi voinţa de a duce mai departe tradiţiile, înfiinţând Școala Populară Folcloristica, în Tg. Frumos.”
- “Ar trebui să se înfiinţeze anumite ateliere speciale, în care tinerii ar putea învăţa tainele meşteşugurilor, transmiţând astfel, din generaţie în generaţie arta străveche.”
- “Mulţi tineri cred că asta e o pierdere de timp, însă arătându-le că se pot câştiga şi bani, aceştia fac un pas spre folclor, descoperindu-şi pasiuni.”
Faceţi o listă cu 10 cuvinte specifice regiunii noastre:
¤ Curechi (varza)
¤ Barabule (cartofi)
¤ Harbuz (pepene verde)
¤ Melesteu (făcăleţ)
¤ Tocmagi (tăiţei)
¤ Perja (prună)
¤ Ograda (curte)
¤ Măța (Pisică)
¤ Poloboc (vas de lemn)
¤ Chetroi (Piatră)
¤ Mai (ficat)
Folcloristica - Școala Populară din Tîrgu Frumos este un proiect sprijinit de Cercul Donatorilor Iași cu suma de 4000 de lei și este organizat în cadrul proiectului „Centrul de Voluntariat Tîrgu Frumos”, finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org, precum şi adresa Fondului ONG: www.fondong.fdsc.ro.
Comentarii