Asociația SUPER TINERI (ASIRYS)

Sunt mai aproape de finalul proiectului, iar nostalgia îşi face simţită prezenţa. La începutul stagiului de voluntariat m-am concentrat mai mult pe dezvoltarea profesională şi pe abilitățile pe care le pot dobândi aici, însă consider că dezvoltarea mea a avut loc mai mult pe plan personal. Am învăţat lucruri despre mine, regăsindu-mă într-un context nou, creându-mi o nouă viaţă de la zero. De la ultimul meu raport, s-au mai adăugat câteva activităţi noi care m-au ajutat să înţeleg mai bine munca din spatele unui ONG. Am participat pentru prima dată la desfăşurarea unui proiect Erasmus KA3, la finalul căruia am înţeles cum funcţionează networkingul, am descoperit organizaţii cu misiuni diverse şi am prezentat unul dintre proiectele mele preferate la care am lucrat vara aceasta “Make youth voice heard”. Acest proiect înseamnă foarte mult pentru mine deoarece are un mesaj puternic în care cred datorită faptului că am conştientizat că tinerii chiar pot face schimbări semnificative în comun

De la ultimul meu articol, s-au mai scurs două luni pline de activităţi în Sicilia. Un lucru pe care l-am auzit foarte des în această perioadă, a fost că sunt o persoană curajoasă pentru că am decis să iau parte la o așa experienţă, la doar 18 ani. Pentru mine nu a fost curaj, a fost o decizie bine calculată şi o dorinţă de a explora, pe care am avut-o încă de când am aflat pentru prima oară de Corpul European de Solidaritate. O recomandare pe care o fac de fiecare dată când am ocazia să facilitez atelierul despre proiectele Uniunii Europene, este că fiecare decizie trebuie să fie bine documentată. Până în momentul în care am ajuns să fac voluntariat în Palermo, au existat luni de zile în care am căutat proiectul potrivit mie, luni în care am avut interviuri cu diverse organizaţii din Europa, ca în cele din urmă să aleg primul proiect pentru care am aplicat. Acest proiect e ca o carte deschisă, iar eu vreau să îi descopăr fiecare capitol. Ceea ce îmi place cel mai mult a

În momentul în care am devenit voluntar în Asociaţia Super Tineri (ASIRYS) nu credeam că planurile mele de viitor se vor contura altfel decât îmi imaginam înainte. Am căutat să ies din monotonie, și văzând câte oportunităţi pot avea tinerii, am decis să aleg proiectul potrivit mie din Corpul European de Solidaritate. Astfel, în acest moment, mă aflu în minunata Sicilia, în orașul Palermo, înconjurată de tineri din diferite colţuri ale lumii. A trecut deja o lună de când fraza mea preferată este “non parlo italiano”, o lună plină de provocări, şi de amintiri frumoase, chiar dacă asta poate sună a clișeu. Am avut ocazia să descopăr atât cultura siciliană, cât şi oamenii de aici care mă fac să nu simt atât de tare dorul de casă. Timp de două săptămâni am făcut parte dintr-un work-camp, desfăşurat la o mănăstire, activitate pe care am acceptat-o cu reticenţă datorită gândirii pe care o aveam despre astfel de locuri însă am rămas plăcut impresionată de personalitatea glumeaţă şi prietenoasă

Ceea ce a început cu titlu destul de simplu: "Made in Europe” s-a dovedit a fi pe parcurs un mix de culturi din care au rezultat numai lucruri demne de admirat. După un drum destul de lung şi o vizită în oraşul Catania, am ajuns în comuna Olivieri, ce nu seamănă deloc cu o comună din România. Poate părea normal, însă am fost uimită câtă agitaţie era la miezul nopţii: terasele erau pline, majoritatea localnicilor se plimbau, iar cei mai în vârstă mergeau cu bicicleta. A doua zi am început activităţile în spiritul caracteristic, adică mult mai târziu (să nu fii punctual e ceva normal în Italia, iar în câteva zile “ne-am adaptat” şi noi acestei reguli nescrise). Poluarea europeană şi modul în care noi putem să oprim acest proces prin acţiunile noastre zilnice a fost nucleul în jurul căruia s-au derulat activităţile proiectului. Poate părea destul de anostă tematica, însă membrii fiecărei ţări participante au pregătit câte un workshop interesant prin care am putut observa ce prob