Asociația SUPER TINERI (ASIRYS)

Între anii 1892-1894 a fost construită în Tîrgu Frumos, pe strada principală Cuza-Vodă, o şcoală cu patru săli de clasă, o sală- atelier, una pentru material didactic, arhivă şi cancelarie, actualmente Corpul A al Liceului Teoretic «Ion Neculce». Clădirea a fost ridicată cu bani proveniţi din veniturile pădurii Stroieşti-Laiu, oferiţi de către Ecaterina Stârcea pentru ridicarea şi iniţierea şcolilor din Tîrgu Frumos. Iniţial, acest edificiu a servit ca Şcoală de Băieţi, iar până la Primul Război Mondial au absolvit cursurile 891 de băieţi.   Această şcoală şi-a continuat activitatea în perioada interbelică, având doar nivel gimnazial. După război, se înfiinţează şi clase de liceu, iar în 1970 existau 17 săli de clasă. Odată cu creşterea populaţiei şcolare, spaţiul de învăţământ se extinde, între 1970-1971 ridicându-se o nouă clădire, lângă care s-au construit căminul şi cantina care puteau primi în jur de 120 de elevi.  Din anul 1976 devine liceu industrial cu profil mecanic, in

Nu ştiu pentru voi cum e, dar pentru mine casa bunicilor e ca o cutie plină de surprize. De fiecare dată când îi vizitez mă întorc acasă încărcată de daruri, fie ele materiale sau spirituale. Dulapul meu este plin cu haine din cufărul bunicii, dar acelaşi cufăr mi-a îmbogăţit nu doar garderoba, ci şi imaginaţia, cu fel de fel de poveşti şi legende. Un subiect despre care ştim foarte puţin, sau mai bine zis eu ştiam, căci poate unii sunt bine documentaţi, este cel legat de cimitirul evreiesc din Târgu Frumos. Şi pentru că eu am aflat câte ceva de la bunica mea, d-na Elena Muşat, care în prezent se ocupă de acest cimitir, vă voi dezvălui şi vouă câteva dintre “secretele” ei. În fiecare an, în data de 29 iunie, evreii vin la cimitir pentru a se ruga pentru sufletele celor ce nu mai sunt printre noi. În ce constau îndatoririle bunicii mele? Ea trebuie să se ocupe ca buruienile să fie plivite, iarba cosită, pentru ca atunci când comunitatea de evrei va veni la cimitir, acesta să arate cât

Situat într-o regiune de “vie circulaţie”, oraşul Tîrgu Frumos se caracterizează, în primul rând, printr-o structură multietnică. Pe lângă români, aici au locuit sau locuiesc saşi, evrei, armeni, ceangăi, rromi şi, desigur, lipoveni. În trecut, armenii erau mult mai numeroşi, dar astăzi au dispărut aproape în totalitate. După români, ruşii lipoveni reprezintă  comunitatea cea mai numeroasă. Acest articol povesteşte despre cum au ajuns ruşii-lipoveni în Tîrgu Frumos,  relevând în acelaşi timp câteva informaţii din prezent şi fiind dedicat cunoaşterii acestei comunităţi care oferă mai mult decât o notă de diversitate oraşului Tîrgu Frumos. Lipovenii sunt de aceeaşi origine etnică ca şi ruşii, deosebindu-se de aceştia numai prin dogme religioase. Ei au fost prigoniţi din Rusia pentru că nu au îmbrăţişat iniţiativa Patriarhului Moscovei de la jumătatea secolului al XVII-lea, Nikon, de a revizui vechile cărţi bisericeşti – pline de compilări şi traduceri greşite – după modelul cărţilor grec

Călătorul grăbit, care trece prin Târgu Frumos, un orăşel de provincie, banal ca multe altele, nu poate bănui că în urmă cu mai bine de un secol, acest târg nu era cu nimic mai prejos ca importanţă economică şi strategică decât Târgul Ieşilor, Sucevei, sau Vasluiului, iar populaţia sa, un adevărat mozaic etnic, era constituită din români, evrei, ruşi – lipoveni, greci, ţigani. Teritoriul oraşului Târgu Frumos a fost locuit încă din Neolitic, după cum atestă descoperirirle arheologice, dar prima atestare documentară datează încă din Evul Mediu. Locul unde a apărut şi evoluat vatra oraşului nu a fost întâmplător ales ci în cuprinsul unei „porţi naturale” cu largă deschidere spre câmpie, unde circulaţia era pretutindeni activă şi unde se polariza o bogată viaţă economică. Tîrgu Frumos apare în documentele vremii relativ târziu, cu toate că în hrisovul reîmpopulare din 1763 se precizează că „acest târg este (unul) din cele mai vechi oraşe” ale Ţării Moldovei (N. Iorga). Prima

Câţi dintre noi ştiu să interpreteze simbolurile de pe stema comunităţii în care trăiesc? Probabil puţini, din acest motiv găsim important să vă dăm  câteva informaţii despre semnificaţiile elementelor însumate ale stemei oraşului Târgu Frumos, judeţul Iaşi. Stema oraşului Târgu Frumos se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roşu se află o acvilă, ieşind, cu zborul coborât, de argint, având pliscul de aur. În vârful scutului, în măntăluţă, în câmp negru, se află un lup rampant, ieşind, de argint, limbat cu roşu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.  Semnificaţiile elementelor însumate:   Acvila este pasărea care se află pe sigiliul localităţii încă din secolul al XVII-lea.  Câmpul roşu face referire la denumirea oraşului, aşa cum apare în vechile documente slavone (Crasna), care se traduce atât prin frumos, cât şi prin roşu.  Lupul reprezintă stema vechiului ţinut al Cârligăturii, desfiinţat în anul

Oraşul Târgu Frumos este unul dintre cele mai vechi oraşe din nordul Moldovei. Cunoscutul editor de documente M. Costăchescu ajunge la concluzia, pe baza documentelor dinaintea lui Ştefan cel Mare, că Târgu Frumos este un târg mai vechi decât descălecatul Moldovei (1359), iar istoricul Nicolae Iorga apreciază că este unul dintre cele mai vechi târguri orăşeneşti ale noastre. Vestigii arheologice descoperite în centrul oraşului, în punctul numit Siliştea Târgului, stau dovadă pentru existenţa unei aşezări urbane încă de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea, din vremea lui Petru I Muşat (1375-1391) şi Alexandru cel Bun (1400-1431). Prima ştire documentară datează din 5 octombrie 1448, când Petru al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun, dăruia mănăstirii Sf. Nicolae din Probota (Poiana Siretului) ceară de la Târgu Frumos. Un document similar s-a păstrat din 1466, înregistrând aceeaşi danie pentru aceeaşi mănăstire, întărită de domnul Ştefan cel Mare (1457

Ca obiective turistice în oraşul Tîrgu Frumos şi în împrejurimi există „Biserica Sfântă Paraschiva", Mormântul cronicarului Ion Neculce şi al tatălui lui Ion Creangă, Ştefan Petri Ciubotarul (satul Ion Neculce), vestigiile arheologice de la Muzeul Arheologic Cucuteni, şantierul arheologic de la Pătule, vestigiile daco-getice de la Cotnari – Cătălina, Palatul lui Alexandru Ioan Cuza (Ruginoasa). Obiective turistice: Biserica Sf. Paraschiva Cunoscută şi sub numele de ”Biserica Domnească”, a fost rezidită în anul 1541, sub domnia lui Petru Rareş, fiind, în momentul de faţă, cel mai vechi şi mai important monument istoric al localităţii. În decursul timpului, biserica a fost restaurată de mai multe ori (1863, 1869, 1880, 1906, 1970). Prin cercetările arheologice de salvare, întreprinse în anul 1996 (Stela Cheptea), cu ocazia restaurării bisericii, au fost descoperite elemente arhitectonice de temelie care vorbesc de existenţa unei construcţii anterioare celei de astăzi. În p

Situat la confluenţa drumurilor principale spre capitala Moldovei, oraşul a fost menţionat în numeroase mărturii ale călătorilor străini în Moldova, şi chiar în ”Amintirile” lui Creangă. Dintre personalităţile care au trecut pe la Târgu Frumos se poate aminti Vasile Alecsandri, care în vechiul rateş (han) s-a întâlnit cu Paulina Lukasiewicz, viitoarea Paulina Alecsandri. La Tîrgu Frumos, a copilărit Grigore Trancu - Iaşi (primul ministru al muncii în guvernul Averescu) şi sora să Marta Trancu Rainer prima femeie chirurg din România. Tot aici s-a născut viitorul critic, istoric literar şi universitar Garabet Ibrăileanu (1871 - 1936) şi Dumitru Theodor Neculuţă (1859 - 1904), mic poet – muncitor. În perioada interbelică au apărut trei numere ale gazetei Lumina (1924, 1927, 1929), cu orientare de stânga, reluată după revoluţie, în prezent fiind condus de Prof. Ştifii Ioan.   Din anii `80 ai secolului al XX-lea, în cadrul Liceului Teoretic „Ion Neculce” a fost înfiinţat un muze

În lucrarea să "O regiune de vie circulaţie - poarta Târgu Frumos", geograful Victor Tufescu arată că acest târg ar fi fost fondat cam între anii 1433-1444, pe vremea domniilor lui Ştefan şi Iliaş, fii lui Alexandru cel Bun. Atestarea documentară a Târgului Frumos datează de la 5 octombrie 1448 când Petru Domnul Moldovei, dădea mănăstirii Sf. Nicolae din Poiana Siretului (Probota Veche) toată ceara care se strângea din localitate. Cercetări arheologice de salvare efectuate în "Siliştea Târgului” au adus la lumina materiale ceramice care pot fi legate de sfârşitul secolului al XIV- lea şi începutul secolului al XV- lea. Legat de numele oraşului, una dintre legende spune că ar fi rămas încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare, care în drum către Palatul Domnesc de la Hârlău, se oprea la un han unde era hangiţă o femeie foarte frumoasă, şi de aici i s-ar fi zis Târgu Frumoasei (în timp, devine de Târgu Frumos), iar domnitorul şi-ar fi stabilit reşedinţa domnească temporar

Discutăm despre politică în autobuz, în tren, la coadă la bancă, la bere cu prietenii. Ni se pare că ne pricepem şi mai mult decât atât, ni se pare că doar noi ne pricepem. Ni se pare că definiţia politicii este strâns legată de hoţie şi prostie. Puţini însă, ne dăm seama că, de fapt, adevarata politică poate atinge nivelul artei. Puţini ştim că adevăraţii politicieni nu sunt nici umblaţi prin şcoli înalte, nici de un nivel intelectual uimitor, ci doar talentaţi. A se înțelege faptul că discutăm despre politica adevarată, cea care într-adevăr conduce prin inteligenţă, nu mişcările hienelor lihnite.  Se pare că o altă gaşcă de tineri deloc profesionişti (deocamdată) în ale scrisului, care îndrăznesc să gândească, fără să facă din asta un act de bravură, au lucruri de spus. Se poate să fi ajuns la saturație din pricina unei atitutini de turmă, conform căreia, dacă eşti 1 singur între 5 lipsiți de entuziasm, nu-ți poți atinge scopul. Nu m-am convins încă, dar știu că e posibilă schimb

Am decis să creăm o secţiune pe blogul nostru unde să scriem despre comunităţile în care suntem activi. Asociaţia noastră a fost fondată în Tîrgu Frumos, în anul 2009, după câteva luni de experienţă ca grup informal. În primii ani, cei mai mulţi voluntari ai noştri erau din Tîrgu Frumos, dar am avut voluntari şi din Strunga, Bălţaţi, Războieni, Buznea sau Iaşi.  În timp lucrurile s-au schimbat puţin, poate că şi datorită deschiderii spre Europa: am început să implementăm proiecte internaţionale şi să participăm la numeroase evenimente în ţară şi străinătate.  Acum avem voluntari din Iaşi, Paşcani, Vaslui, Huşi, Hârlău, Târgu Neamţ, Bucureşti, Republica Moldova, desigur Tîrgu Frumos ... şi lista poate continua.  Pe tot parcursul anului 2013 am realizat o campanie de recrutare online care îşi propunea să creeze o bază de date cu tineri interesaţi de activităţile noastre. Nu am impus restricţii geografice, ci doar am solicitat implicarea, fie ea şi în variantă online. Acum avem 118

Cum să încep?!!!... Vara aceasta o să fie unică pentru tinerii din Târgu Frumos. De ce? Tocmai am primit o veste minunată. Puţini dintre voi ştiu că pe 1 aprilie am depus un proiect spre finanţare pentru programul Tineret în Acţiune. E primul proiect cu buget aşa mare, e primul proiect atât de complex şi da... am primit finanţare: 7780 de euro! ( lista cu proiecte acceptate aici ) Sunt foarte bucuroasă că a fost aprobat mai ales că la un moment dat eram puţin sceptică deoarece au fost depuse 125 de proiecte pentru această acţiune şi doar 18 au primit finanţare. „Dansez cu IMPLICARE” e proiectul care va ţine comunitatea noastră activă. Fiţi pe fază... în următoarele articole veţi afla ce presupune proiectul, cum vă puteţi implica şi ce vom realiza! Până atunci... yuppyyyy!!!!

Ai poze reprezentative cu Târgu Frumos? Trimite-le pe supertineri@yahoo.com . Nu contează dacă ilustrează un peisaj splendid sau unul macabru, nu contează dacă e despre tine sau despre alţii, poate fi despre sport, despre problemele tinerilor, despre oraş, despre pasiunile tale. Important e să fie o poză interesantă. Cele mai tari poze vor fi premiate cu un 2 porturi USB şi 2 perechi de căşti. Trimite-o repede... poza ta poate fi printre cele mai bune! Primele 200 de poze selectate vor participa la Expoziţia "Artă în Frumosul Târg". Înscrierea se face doar ataşând pozele în mail. Poţi participa cu maxim 10 poze. Menţionarea numelui complet şi a numărul de telefon sunt opţionale. Vâsta nu contează. Concursul se va încheia pe data de 30 martie 2009. Cei care au câştigat premiile vor fi anuntaţi prin mail. De asemenea, toţi participanţii vor primi o invitaţie la Expoziţie (atenţie: se va lăsa cu party!).